MI-A TRECUT LENEA

Postam zilele trecute pe blogul lui Cosmin un comment. Ii spuneam ca mi-e o lene de ma doare, lene de scris. M-am hotarat sa postez mai des, am multe idei, poate ca d-asta nici nu stiu cu sa incep. Vad mult verde in fata ochilor cand privesc pe fereastra...multi boscheti si gardulete vi lasati sa creasca in voia sortii. Am zis ca e bine, am oxigen cand deschid geamul dimineata, dar nu m-am asteptat ca obsedanta criza sa afecteze si ceea ce imi inacnta privirea altadat. De obicei in luna curateniei, veneau oamenii verzi, tundeau garduletele si iarba, vopseau bordurile si aruncau cu o mana de var pe trunchiul copacilor. Anul asta nimic din toate astea si zau ca imi pare rau. Inteleg ca trebuie sa avem cat mai mult spatiu verde pe cap de locuitor, dar nu cred ca asta e solutia. Totul arata ca o gradina neingrijita al carui gradinar s-a reprofilat. Nu stiu cum e la voi si daca ma aude cineva, dar sper ca tabloul ce ar fi inspirat si un artist fara talent sa revina la ce a fost, o oaza de verdeata cu un gradinar pasionat.